Cum să previi cele ma frecvente afecţiuni cardiace
Obiceiurile de viață s-au schimbat atât de mult, încât parcă nu fac altceva decât să pregătească terenul pentru apariţia precoce a unor boli care, altădată, erau legate de vârsta 55+. Prevenția este soluția, spun specialiştii în sănătate, trebuie doar să fii pregătit pentru toate schimbările pe care aceasta le presupune.
Pare că există un paradox între cifrele îngrijorătoare oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în ceea ce priveşte afecţiunile cardiace, pe de o parte, şi faptul că, prin măsuri de prevenţie cunoscute şi accesibile, se poate reduce semnificativ numărul persoanelor care suferă de astfel de afecţiuni. De ce, dacă aceste metode sunt la îndemâna oricui, rezultatele studiilor arată procente mari privitoare la incidenţa unor astfel de afecţiuni? Autorii cărţii „Manualul inimii”, apărută la Editura Clusium, găsesc o posibilă explicaţie în faptul că, la nivel mondial, „în prezent, asistăm la derularea unei perioade de inactivitate fizică şi obezitate, în special în ţările industrializate. Alimentaţia inadecvată, bogată în calorii, în combinaţie cu sedentarismul, duc la apariţia obezităţii şi supragreutăţii, care la rândul lor vor favoriza dezvoltarea diabetului zaharat de tip II, hipertensiunii arteriale.” În ceea ce priveşte Europa de Est, aici predomină fumatul, obezitatea, hipertensiunea arterială şi valori mari ale colesterolului, aşadar motive clasice şi suficiente pentru apariţia unor afecţiuni cardiace. Cardiopatia coroniară, atacul de cord, bolile valvelor cardiace, aritmiile sunt câteva dintre afecţiunile cardiace care pot fi prevenite prin câteva schimbări în stilul de viaţă, recomandate de medicul specialist.
Spune drept, faci mișcare?
Cât timp stai la birou, în faţa unui calculator? Pornind de la răspunsurile la această întrebare, tot mai mulţi experţi pun semnul egal între numărul de ore pe care le petrecem pe scaun şi predispoziţia pentru boli precum cancer, diabet sau afecţiuni cardiace. Dr. Gabriela Cozmanciuc, medic primar chirurg cardiovascular în cadrul Clinicii Inimed 360° – Centrul de Medicină cardiovasculară din Bucureşti, atrage atenţia asupra faptului că „exerciţiile fizice sunt extrem de benefice când vorbim despre prevenirea bolilor cardiace, iar 30 de minute de minimum trei ori pe săptămână ajută la vasodilataţie musculară, o bună irigare sanguină cerebrală, menţinea unei greutăţi corecte, normalizarea tensiunii arteriale şi a pulsului.”
Pauză de ţigară
Fumătorii ratează startul, atunci când vine vorba despre prevenţia bolilor cardiace. Dar niciodată nu e prea târziu să faci un efort de a reduce numărul de ţigări şi apoi de a renunţa definitiv la fumat. „Fumatul duce la îngustarea vaselor, numită ateroscleroză, iar în plan secundar, la infarct miocardic, accident vascular. Creşte nivelul monoxidului de carbon, care în plan reactiv creşte tensiunea arterială şi pulsul. De aceea, recomand cu tărie să se renunţe la fumat şi la orice fel de nicotină, iar în circa cinci ani de la momentul în care se renunţă la fumat, se ajunge la un profil de nefumător“, explică dr. Gabriela Cozmanciuc.
Colesterolul
Dacă ţi-ai propus să iei câteva măsuri de prevenţie în ceea ce priveşte afecţiunile cardiace, verificarea colesterolului ar trebui să ocupe un loc important. „Colesterolul, cunoscut de asemenea ca o componentă lipidică, pătrunde în circuitul sangvin de fiecare dată când vă alimentaţi. Cu timpul, moleculele lipidice sunt preluate în peretele arterial, unde perturbă fluxul sangvin, stimulează dezvoltarea trombilor şi creşte foarte mult riscul de infarct miocardic şi alte afecţiuni cardiovasculare“, spun autorii cărţii «Biblia sănătăţii femeii», apărută la Ed. Curtea Veche.
Stilul mediteranean
Este adevărat că adoptarea unui stil de alimentaţie mediteranean poate contribui la prevenirea atacurilor de cord, a infarctelor, la micşorarea ratei decesului în cazul persoanelor predispuse la afecţiuni cardiace, o arată un recent studiu clinic de amploare din Spania. În acelaşi timp, o echipă de cercetători suedezi a studiat comportamentul a 1200 de persoane peste 70 de ani care urmau o dietă mediteraneană, iar concluzia a fost că aceştia au o durată de viaţă mai lungă, “vinovaţi” dovedindu-se a fi antioxidanţii din fructe şi legume, peşte şi ulei de măsline. Societatea Europeană de Cardiologie recomandă să mâncăm două porţii de peşte pe săptămână, pentru prevenirea bolilor de inimă. Una dintre acestea ar trebui să fie peşte gras, precum somonul, macrou, sardine, pentru că aceştia conţin cel mai mare nivel de acizi graşi omega 3. În cazul în care nu-ţi place peştele, optează pentru suplimentele cu o concentraţie de 1 g de omega 3.
Dietele-minune
Sunt o mulţime de diete care te ajută să scapi în timp record de kilogramele în plus, dar ştii că acestea produc dereglări ale organismului greu de gestionat? „O dietă corectă ajută la prevenirea bolilor cardiace şi trebuie să ţină cont atât de numărul de calorii, dar şi de compoziţia alimentelor. De aceea, încurajez dietele/regimurile alimentare în care sunt incluse grăsimile saturate – carne roşie, nucă de cocos, nuci, alune, peşte slab – fructe şi legume. Evitaţi grăsimile nesaturate (margarina, produsele de fast-food), zaharurile şi carbohidraţii în exces. Iar în ceea ce priveşte cantitatea, îi sfătuiesc mereu pe pacienţii mei să facă poze de fiecare dată când o porţie li se pare prea mare – în momentul în care vizualizezi, devii conştient de cantitate şi te responsabilizezi“, recomandă dr. Gabriela Cozmanciuc. „Menţinerea unei greutăţi corecte este esenţială în prevenirea bolilor cardiace, de aceea este foarte important să ţinem cont de indicele corporal: diametrul taliei – 101,6 cm la bărbaţi, 88,9 la femei. Rezultatul unei atenţii sporite faţă de acest aspect: scade nivelul colesterolului, scade tensiunea arterială şi scade riscul apariţiei diabetului. Iar un somn de bună calitate, care se desfăşoară în aceleaşi intervale orare şi este de aproximativ 7-8 ore pe noapte ajută la refacerea organismului şi previne apariţia problemelor cardiovasculare. Formează-ţi nişte tabieturi care să anunţe corpul că în curând trebuie să se liniştească şi să se odihnească.”
Ce rol joacă ereditatea?
„Dacă în familie există cazuri de probleme cardiace, prevenţia este foarte importantă. De aceea, un control regulat al factorilor de risc şi creşterea factorilor protectori sunt obligatorii. Controlul colesterolului, a tensiunii arteriale, a factorilor ce prevestesc diabetul şi a homocisteinei (o toxină celulară mai puţin cunoscută) devin obligatorii şi ar trebui repetate măcar o dată pe an“, explică dr. Gabriela Cozmanciuc.
Să nu ne mai stresăm
Denumit de mulţi boala secolului, stresul pare de nelipsit din viaţa noastră. Nu ducem lipsă de motive de stres, însă trebuie să ne autoeducăm să-i micşorăm importanţa şi efectele nocive. „Stresul este un factor important în bolile de inimă pentru că determină creşterea tensiunii arteriale şi a colesterolului. De cele mai multe ori, este asociat şi cu fumatul, inactivitatea fizică, obezitatea şi obiceiurile alimentare nesănătoase. Ştiu că este destul de dificil să eliminăm stresul din viaţa noastră, însă trebuie să găsim modalităţi de a ne relaxa sau de a percepe stresul ca pe un lucru nu atât de negativ“, sugerează dr. Gabriela Cozmanciuc.
E dovedit: Activitatea fizică este esenţială pentru sănătatea inimii, de aceea propune-ţi ca cinci zile pe săptămândi să faci mişcare cel puţin 30 de minute.
Articol publicat în revista Avantaje, mai 2014, pg. 56 – 57, autor Cătălina Ioancea
